Pitonul birmanez

Pana in 2009, Pitonul birmanez (Python bivittatus) a fost considerat una dintre cele doua subspecii ale Pitonului indian, dar acum se bucura de propria sa clasificare. Pitonul birmanez are o subspecie: Python bivittatus progschai, sau pitonul birmanez pitic.

Dimensiune

Pitonul birmanez este una dintre cele mai mari 5 specii de serpi din lume. Puii eclozati au in medie o lungime de 56 cm si o greutate de 113 gr. Femelele sunt mai mari decat masculii, cu o lungime medie intre 4-5,4 m, desi au existat exemplare si mai mari. Lungimea medie a unui Piton birmanez mascul este destul de mare, intre 2,4-4,2 m, dar poate ajunge uneori si la 5,1 m.

Pe langa faptul ca este una dintre cele mai mari specii de sarpe, pitonii birmanezi sunt, de asemenea, printre cei mai grei serpi uriasi. Un piton de aproximativ 5 m cantareste peste 90 kg.

Durata de viata

Pitonul birmanez este o specie longeviva, cu o durata de viata medie de peste 20 ani.

Aspect

In ciuda faptului ca este unul dintre cei mai mari serpi, pitonii birmanezi sunt unul dintre cei mai frecvent vanduti serpi, precum si unul dintre cei mai frumosi.

De obicei, pitonii birmanezi sunt de culoare maro inchis, cu pete bej si doua linii orizontale distincte care traverseaza capul de la ochi la ochi.

Pitonii birmanezi nu au la fel de multe morfuri de culoare ca, sa zicem, Pitonul regal (Python regius, sau Pitonul-bila) , dar exista o serie de morfuri stabilite, inclusiv un morph pitic.

Cele mai populare soiuri (morphs) de Piton birmanez includ:

Albino

Pitonii albinosi birmanezi sunt galbeni, albi si portocalii.

Paternless (fara model) sau verde

Pitonii birmanezi verzi sau fara model pot avea urme de model, dar acestea se vor transforma intr-un maro uniform decolorat, verde inchis sau kaki, pe masura ce sarpele se maturizeaza si devine adult.

Labyrinth

Este caracterizat de un model variat cu aspect de labirint si dungi pe primul sfert al corpului sau.

Granite

Are capul cafeniu deschis, uneori cu un model maro decolorat, iar corpurile lor sunt presarate cu un model fin, complicat, care arata ca o roca de granit.

Dwarf

Desi nu este neaparat un morph de culoare, pitonul pitic birmanez ofera entuziastilor optiunea de a detine un piton birmanez care va ramane la o dimensiune usor de gestionat, de obicei de aproximativ 1,50-2,1 m.

Ingrijire

Datorita dimensiunii lor gigantice, pitonii birmanezi nu sunt recomandati proprietarilor de serpi incepatori sau intermediari. Exista cerinte considerabile care trebuie indeplinite inainte de a cumpara un sarpe urias. De ex., stilul dvs. de viata se preteaza la a detine un sarpe constrictor urias? Aveti copii mici si animale de companie? Vei reusi sa va descurcati cu sarpele adult atunci cand va depasi 100 de kilograme? Sunteti pregatit sa va asumati un angajament care se intinde pe mai multe decenii?

Multi serpi uriasi necesita prezenta a doua sau mai multe persoane la ingrijirea, curatarea si hranirea acestuia. Mai exista si alte persoane care va vor putea ajuta? O regula generala este ca aveti nevoie de o persoana la fiecare 0,90-1,20 m ai sarpelui.

Daca doriti cu adevarat un sarpe mare, exista o multime de alte specii care arata minunat, sunt usor de manevrat si nu cresc atat de mari, cum ar fi sarpele Boa Constrictor, Boa-curcubeu sau Pitonul regal.

Hrana

De regula, pitonii birmanezi au un apetit mare, hranindu-se cu o varietate de animale. Asigurati-va o sursa permanenta de hrana inainte de a cumpara un piton birmanez.

Rata de crestere a unui piton birmanez este direct legata de regimul sau de hranire. Regimul de hranire pe care il adoptati va depinde de optiunea daca va cresteti sarpele sa se reproduca.

O practica obisnuita de hranire in randul proprietarilor de serpi este de a le oferi cantitati mari de alimente la inceputul vietii lor. Ideea este de a reduce cantitatea de hrana pe masura ce cresc, rezultand o dimensiune optima. Acest tip de hranire a pitonilor birmanezi in primii 2-3 ani duce la o crestere rapida, care are puncte bune si rele.

Reducerea regimului de hranire pe masura ce cresterea sarpelului incetineste este cel mai bun mod de a preveni riscul obezitatii.

Puii de Pitoni birmanezi ar trebui sa manance doar soareci mici la primele mese, inainte de a trece la soareci mai mari, de dimensiuni adulte.

Desi fiecare sarpe este diferit, puteti trece ulterior la acest regim general de hranire a pitonului birmanez:

• pana la 1,20 m lungime: 1-2 soareci de dimensiuni adecvate, la fiecare 3-4 zile (dupa 1,20 m lungime puteti trece treptat la sobolani medii, apoi la sobolani mari)
• de la 1,20 m pana la maturitatea sexuala (3 m la femele si 2,4 m la masculi): 1-2 animale de prada la 5-7 zile. Cand sarpele atinge o lungime de 1,80-2,15 m, poate fi necesar sa treceti de la sobolani la iepuri (1,4 kg), crescand dimensiunea iepurilor pe masura ce sarpele creste.
• dupa maturitatea sexuala (aprox. 18 luni) pana la 3 ani: 1-2 iepuri sau animale de prada de dimensiune echivalenta o data pe saptamana
• incepand cu 3 ani: 1-2 iepuri sau animale de prada la aprox. 10 zile, ajustand hrana in functie de aspectul general al sarpelui

Cum sa va hraniti in siguranta Pitonul birmanez

Dupa ce pitonul birmanez ajunge la o lungime mai mare de 1,8 metri, va trebui sa adoptati cateva obiceiuri de hranire sigura pentru a preveni ranirea:

• tineti la indemana mai multe animale de prada
• daca aveti mai multi serpi, hraniti doar cate un sarpe pe incinta odata
• cand indepartati prada nemancata, folositi intotdeauna un carlig pentru serpi pentru a crea o bariera intre dvs. si piton

Hranirea pitonului cu hrana ucisa in prealabil este intotdeauna cea mai buna alegere, deoarece prada vie poate reprezenta un risc de ranire, chiar si pentru serpii uriasi.

Serpilor mari le place sa manance pasari. Nu conteaza ce fel, daca pasarea este moarta, cruda, vie sau intreaga. Cel mai bine este sa pastrati puiul/pasarea ca ultima solutie. Puiul este adesea folosit pentru ingrasarea pitonului birmanez care nu doreste sa manance sau pentru a pune greutate suplimentara inainte de reproducere.

Daca doriti sa cumparati o cantitate mare de hrana, puteti cumpara prada congelata si sa o pastrati in congelator. Prada inghetata va trebui dezghetata incet inainte de a va hrani pitonul.

Sanatate

Mentinerea starii de sanatate a unui piton birmanez este relativ usoara. Sunt considerati serpi captivi duri. Dar exista o practica esentiala in domeniul cresterii care poate face diferenta intre viata si moarte si aceasta este furnizarea de caldura. Pitonii birmanezi se vor dezvolta armonios avand la dispozitie caldura si cu o ingrijire adecvata. Lipsa cronica sau dramatica de caldura le va slabi sistemul imunitar, facandu-i vulnerabili la o serie de probleme de sanatate.

Probleme comune de sanatate ale Pitonului birmanez:

• Infectii respiratorii

Bolile respiratorii (ex. pneumonia) sunt o problema comuna la care va puteti astepta. Din fericire, majoritatea bolilor respiratorii ale reptilelor sunt cauzate de un gradient de caldura inadecvat.

Un sarpe care sufera de o boala respiratorie isi va tine capul vertical pentru a respira. Cazurile mai avansate de pneumonie vor avea ca simptom secretia unei substante spumoase, branzoase, in regiunea gurii si a gatului. Daca vedeti aceasta secretie spumoasa, trebuie sa contactati medicul veterinar.

In multe cazuri, daca infectia respiratorie a sarpelui este detectata timpuriu, tratamentul poate fi la fel de simplu precum reglarea gradientului de caldura in incinta sa. Unii serpi pot avea nevoie de tratament cu antibiotice de la medicul veterinar.

• Boala incluziilor (IBD – Inclusion Body Disease)

Boala incluziilor (IBD) este un retrovirus fatal asemanator cu SIDA la om (aceasta boala nu este transmisibila de la oameni la reptile sau invers). Pitonii birmanezi apartin aceleiasi familii ca serpii Boa Constrictor, care sunt considerati gazda primara pentru aceasta boala fatala a reptilelor.

Pitonii birmanezi sunt extrem de sensibili la aceste tipuri de virusi, in special la IBD. Pitonii birmanezi expusi acestui virus sufera o moarte dramatica in cateva saptamani. Simptomele acestei boli includ tremuraturi, convulsii, pierderea vederii, pierderea controlului limbii si incapacitatea de a se indrepta atunci cand este rasturnat („sindromul stargazing”).

Infectarea cu IBD poate avea loc atunci cand serpii infectati au acarieni, iar acarienii transfera fluidele corporale infectate pe alti serpi in timpul reproducerii si prin coabitarea cu exemplarele infectate. Nu tineti niciodata Pitonii in aceeasi incinta cu alte tipuri de serpi din familia Boidae (cum este sarpele Boa), deoarece riscati sa le transmiteti aceasta boala mortala.

• Boala Pitonului birmanez

Pitonii birmanezi sunt principalele specii afectate de Boala Birmaneza (BD), insa s-au intalnit cazuri si la Pitonii cu coada scurta din Borneo, la Pitonul african de stanca (Python sebae) sau Pitonul rosu cu coada scurta (Python brongersmai). Este o boala lenta, progresiva, caracterizata prin crize recurente de infectii respiratorii, cum ar fi pneumonia si implicarea anumitor bacterii.

Este o boala desosebit de  suparatoare in comunitatea herpetocultorilor, deoarece exista putine sau deloc informatii despre cauzele sau metodele de transmitere. Cercetatorii au observat similitudini intre BD si IBD, dar nu sunt siguri daca BD este o noua tulpina a retrovirusului sau ceva nou. Serpii afectati ar trebui sa fie imediat carantinati, iar eutanasierea ar trebui luata in considerare.

• Scale Rot (dermatita necrozanta) si boala cu vezicule

Acestea doua apar adesea impreuna si sunt aproape intotdeauna rezultatul unor practici de crestere sub-standard.

Principala cauza a bolii cu vezicule este cantitatea excesiva de caldura sau umiditatea necorespunzatoare, in timp ce Scale Rot este cauzata in principal de o slabire a sistemului imunitar. Aceste infectii pot avea o varietate de simptome, mai mult sau mai putin severe, de la hemoragii usoare la vezicule si ulceratii severe.

In cel mai rau caz, pitonul dvs. birmanez va arata ca si cum ar avea arsuri chimice. Acestea pot dura cateva saptamani pentru a se vindeca complet. In cazul oricarei boli de piele, solicitati ingrijire veterinara.

Comportament

Pitonii birmanezi (Python bivittatus) sunt de obicei giganti blanzi, acesta fiind unul dintre motivele pentru care sunt atat de populari. Puii au tendinta sa fie un pic cam „piscatori”, dar acest lucru este trecator si se vor opri daca sunt obisnuiti cu o manipulare blanda. Alti pui au tendinta de a incerca sa se indeparteze, sa muste in mod repetat, sa-si faca nevoile atunci cand sunt retinuti, iar altii raman pur si simplu uraciosi, indiferent cat de mult ii manipulati.

Daca docilitatea este o calitate importanta pentru noul dvs. animal de companie piton birmanez, este extrem de important sa acordati atentie acestui aspect in primul rand, atunci cand selectati animalul.

Incinta Pitonului birmanez

Terarium sau acvariu

Cea mai importanta achizitie pe care o veti face pentru pitonul dvs. birmanez este o incinta adecvata. Aceasta trebuie sa fie special conceputa pentru a gazdui serpi mari si trebuie sa aiba un mecanism de blocare trainic pentru a preveni evadarea.

O regula buna in ceea ce priveste perimetrul incintei este ca ar trebui sa fie de cel putin o data si jumatate lungimea sarpelui.

O incinta de 284 l este potrivita pentru a gazdui un piton birmanez de 1,8-2,4 m. Femelele necesita incinte de cel putin 181×91 cm si pana la 244 cm lungime pentru exemplarele foarte mari.

O alta optiune pentru adapostirea pitonilor birmanezi este incadrarea unei parti a camerei pentru a crea un afisaj izolat din sticla, cam ca ceea ce vedeti in gradinile zoologice.

Ca substrat, alegeti unul care sa fie usor de curatat si inlocuit. Puteti alege un substrat realizat din aschii de plop,  peleti de lucerna deshidratata (pentru iepuri), ziar, scoarta de orhidee, talas de pin.

Pentru decorare, pot fi utilizate materiale peisagistice uscate, cum ar fi roci mari, bucati de scoarta de pluta, ierburi uscate si bucati mari de lemn. Asigurati-va doar ca orice ati introdus in incinta birmaneza este usor de mutat si de curatat.

Incalzire si iluminat

Temperatura ideala pentru cresterea unui piton birmanez fericit si sanatos este intre 29,4-32,2°C, dar mentinerea constanta a acestei temperaturi in intreaga incinta se poate dovedi dificila. Utilizati termometre electronice si setati alarme care sa se declanseze daca temperaturile scad (sau cresc), astfel puteti fi siguri ca mentineti temperaturile adecvate.

Pe durata zilei, temperatura incintei ar trebui sa atinga 31,1-33,3°C. Noaptea puteti permite scaderea temperaturii la 26,6-28,8°C, atata timp cat este disponibila o zona de incalzire pentru sarpe.

Surse de caldura

Exista multe tipuri diferite de sisteme de incalzire pentru incinte de serpi:

• Covorasele si benzile de incalzire sunt un mod simplu mod de a incalzi incinta sarpelui, asigurati-va doar ca le-ati conectat la termostate si sonde de temperatura
• Pig blankets – placute de incalzire inchise in plastic rigid. Acestea emit caldura ridicata la suprafata pe o zona intinsa si sunt controlate prin termostate. Pot fi comandate special numai prin intermediul magazinelor specializate si sunt, fara indoiala, cea mai buna alegere pentru reptilele mari
• Incalzitoare ceramice – constituie o sursa buna de caldura suspendata. Asigurati-va ca ati selectat becul de putere adecvat pentru dimensiunea incintei dvs. si ca sunt conectate la termostate
• Becurile cu incandescenta – trebuie sa fie intotdeauna in exteriorul incintei, astfel sarpele nu se poate arde.
• Incalzitoarele de camera si incalzitoarele de spatiu – sunt ideale daca aveti o colectie mare de serpi sau o camera intreaga dedicata sarpelui dvs. Este important sa nu asezati incalzitorul prea aproape de incinta si sa evitati supraincalzirea
• Pietre electrice de incalzit – pot pune probleme, deoarece serpilor le place sa le infasoare in jurul lor si isi vor arde pielea. Dureaza ceva timp ca un sarpe sa-si dea seama ca este pe o piatra fierbinte. Pana atunci, piatra fierbinte poate provoca arsuri pe corpul sarpelui.

Habitat natural

Pitonii birmanezi sunt originari din regiunile indo-chineze din Borneo, sudul Chinei, Hainan, Hong Kong, Java, Birmania, Sulawesi, Sumbawa, Thailanda si Vietnam. Pitonii birmanezi reprodusi in captivitate in SUA erauproveniti din Thailanda, dar in ultimii ani majoritatea pitonilor birmanezi importati in SUA provin din Vietnam si Indonezia.

Spre deosebire de alte specii de serpi care au fost crescute pentru a crea diverse morfuri, pitonul birmanez nu a fost modificat prea mult prin reproducere. Cea mai semnificativa schimbare in reproducere este realizarea unui piton pitic birmanez.

Pitonii birmanezi pot parea linistiti in salbaticie, asteptand cu rabdare sa-si prinda prada, dar sunt departe de a fi neputinciosi. Sunt, de fapt, alpinisti excelenti si le place sa inoate si sa se scalde (apa le sustine greutatea corporala).

Desi sunt cunoscuti pentru ca sunt in general blanzi si docili, populatiile de pitoni birmanezi au creat o criza de mediu in Florida de Sud, unde au prosperat in salbaticia acvatica Evergladdes din Florida. Pitonii birmanezi au fost observati in Everglades inca din anii 1980. In 1992, uraganul Andrew a distrus o serie de gradini zoologice, locuri de reproducere si refugii de animale salbatice, permitand unui numar mare de animale sa scape in salbaticie, numarul pitonilor birmanezi incepand sa creasca dramatic. Avand putini pradatori naturali care sa tina numarul acestora sub control, au stabilit o populatie mare, care continua sa creasca.

Pentru ecosistemul din sudul Floridei, pitonii birmanezi sunt o specie invaziva care se hraneste cu crocodili tineri, pasari si mici mamifere (dintre care unele sunt deja pe cale de disparitie), cum ar fi iepurii de mlastina, ratoni, opossums si vulpi. Exista teama ca pitonii birmanezi vor vana in curand unele specii native, cum ar fi iepurii de mlastina, pana la disparitie.

La extrema opusa, pitonii au fost foarte cautati si vanati de secole pentru hrana, pentru pielea lor pretioasa si pentru a fi folositi in diferite remedii medicale locale. Aceasta supraexploatare a adus la faptul ca unele specii si subspecii sa fie pe lista speciilor pe cale de disparitie, cum ar fi pitonul indian si pitonul birmanez. In ciuda faptului ca pitonul birmanez este listat ca fiind protejat in Hong Kong, China si Thailanda, acesta este inca vanat ilegal si pe scara larga.