Miscarea necontrolata a ochilor la caini (Nistagmus)

Nistagmus la caini este o afectiune definita de oscilatia involuntara si ritmica a globilor oculari. Globii oculari fac involuntar micari de du-te-vino, adesea orizontal insa miscarile pot fi si verticale sau rotatorii. Nistagmus poate aparea atat la caini cat si la pisici, fiind un semn caracteristic al unei probleme in sistemul nervos al animalului.

Miscarea ochilor poate fi lenta sau rapida si are loc la ambii ochi. Nistagmus nu este o boala in sine ci un simptom al unei afectiuni subiacente.

Simptome si tipuri de nistagmus la caini

Exista doua tipuri de nistagmus:

• nistagmus in resort – se caracterizeaza prin miscari lente ale ochilor intr-o directie (o faza lenta), urmata de o faza de corectie rapida in directia opusa
• nistagmus pendular – se caracterizeaza prin mici oscilatii ale ochilor, cu amplitudine si frecventa egale in ambele sensuri

Dintre aceste doua tipuri, primul este mai frecvent intalnit la caini. Alte simptome comune asociate cu nistagmus includ inclinarea capului si rotirea in cerc.

Cauze

Exista o serie de cauze care pot duce la nistagmus dintre care multe provin fie dintr-o boala vestibulara periferica, fie dintr-o boala vestibulara centrala. Denumit uneori „sistemul de echilibru”, sistemul vestibular este sistemul senzorial responsabil pentru mentinerea echilibrului adecvat al capului si corpului.

Bolile vestibulare periferice care pot duce la nistagmus includ:

• hipotiroidismul
• leziunile traumatice (cum ar fi cele dobandite intr-un accident de masina)
• tumorile neoplazice

Tulburarile vestibulare centrale care cauzeaza nistagmus includ:

• tumori
• deficienta de tiamina
• infectii virale (cum ar fi boala Carré cauzata de virusul distemper canin) si inflamatia ulterioara
• atacuri de cord
• hemoragii la nivelul inimii
• expunerea la toxine (cum ar fi plumbul)

Diagnosticare

Nistagmus este adesea diagnosticat printr-o analiza a lichidului cefalorahidian, care poate dezvalui  inflamatia asociata cu tulburarea.

Imagistica cerebrala (de exemplu, scanarea CT) este o alta procedura de diagnosticare utilizata pentru a identifica anomaliile cerebrale.

Medicul veterinar poate efectua analize a culturilor de urina, analize bacteriologice sau serologice pentru a verifica daca exista agenti infectiosi in organism.

Tratament

Tratamentul si ingrijirea variaza si depind in intregime de cauza de baza a tulburarii si de severitatea simptomelor. In general, daca este diagnosticata o boala vestibulara centrala (mai degraba decat o boala vestibulara periferica), va fi necesar un tratament mai intensiv.

Pentru cainii care se confrunta cu anorexie si varsaturi poate fi necesara terapia cu fluide pentru a preveni deshidratarea. Medicul veterinar poate prescrie anumite tipuri de medicamente, in functie de diagnostic.

Recuperare si stil de viata

Ingrijirea post-tratament depinde si de cauza diagnosticata. Cu toate acestea, majoritatea medicilor veterinari recomanda un examen neurologic la aproximativ 2 saptamani dupa tratamentul initial pentru a monitoriza imbunatatirea sau progresia bolii.

Simptomele secundare cum ar fi deshidratarea datorata varsaturilor excesive, ar trebui monitorizate si solutionate.

Prognosticul variaza insa cainii cu o boala vestibulara periferica tind sa aiba un prognostic mai bun, cu sanse imbunatatite de recuperare, decat cei cu o boala vestibulara centrala.

Prevenire

Deoarece exista o varietate atat de mare de cauze care pot duce la nistagmus nu exista o metoda distincta de prevenire. Cu toate acestea, este recomandat sa va pastrati cainele in siguranta in interior, fara acces la plumb si alte materiale toxice.

 

Cititi si: Anomalii oculare (congenitale) la caini

 

Sursa imagine: pexels.com