5 Cele mai comune boli la sinsila

Sinsila sunt rozatoare, si sunt in general animale de companie rezistente. Cu toate acestea, de obicei dezvolta o serie de probleme cu care toti proprietarii de sinsila ar trebui sa fie familiarizati. Este bine ca proprietarii sa fie educati cu privire la bolile pe care le-ar putea dezvolta animalele lor de companie. Astfel, ei pot recunoaste simptomele si le pot prezenta unui medic veterinar cat mai curand posibil pentru a imbunatati sansele de recuperare. Cele mai comune boli la sinsila includ cele detaliate de noi in continuare.

 

Principalele boli la sinsila

 

1. Boli dentare (Malocluzia)

Dintii sinsilei sunt in crestere continua. In salbaticie, sinsila consuma ierburi aspre, care ajuta la tocirea dintilor aflati in crestere. Insa multe sinsila tinute ca animale de companie sunt hanite cu cantitati excesive de pelete uscate, sfaramicioase, mai degraba decat cu fan fibros. Ca urmare, nu mesteca suficient. Dintii lor nu se uzeaza corespunzator pe masura ce cresc. In plus, cele doua maxilare trebuie sa formeze o muscatura corecta pentru ca dintii sa se toceasca pe masura ce cresc.

O afectiune numita malocluzie apare atunci cand:

• Dintii nu se aliniaza corect, astfel incat suprafetele dintilor se lovesc reciproc in interiorul gurii. Odata ce dintii cresc atat de mult incat se lovesc, nu mai este loc pentru ca ei sa creasca mai mult si devin impactati in gingii si osul maxilarului (ca molarii de minte la oameni). Atat dintii din fata (incisivi) cat si dintii din spate (molari) pot fi afectati – o afectiune foarte dureroasa atunci cand sinsila incearca sa mestece.
• De-a lungul suprafetelor dintilor se pot forma margini ascutite, taioase, ducand la taieturi pe limba, obraz sau buze. Radacinile dintilor supra-crescuti se pot infecta si pot forma abcese. Sinsila poate avea dificultati in a manca, va pierde in greutate, va saliva si isi va tine labele la gura.

Daca observati aceste simptome, duceti imediat sinsila la veterinar. Acesta va efectua o examinare orala amanuntita a animalului si va efectua radiografii pentru a evalua radacinile dintilor.

Daca dintii sunt crescuti si afectati, dar nu sunt infectati, animalul de companie trebuie sa urmeze o dieta mai moale, mai usor de mestecat (legume maruntite, fan taiat). Sau va fi hranit cu seringa cu o dieta lichida daca nu poate mesteca deloc. De asemenea, ar trebui sa i se administreze medicamente antiinflamatoare lichide.

Daca radiografiile releva radacinile dintilor infectati, dintii infectati trebuie extrasi chirurgical sub anestezie.

Prognosticul pentru sinsila cu boli dentare este mai bun atunci cand animalul este tratat din timp, inainte ca acestea sa devina grave. In general, totusi, problemele dentare la sinsila sunt recurente si pe tot parcursul vietii.

Cititi si: Malocluzia la porcusorii de Guineea

2. Ringworm

Sinsilele sunt purtatori obisnuiti de ringworm. Aceasta este o infectie fungica (nu un parazit sau vierme) a pielii care provoaca caderea parului si formarea de cruste pe piele (piele solzoasa). De asemenea, este transmisibila oamenilor si altor animale de companie.

Pielea de pe urechi, fata si picioare este frecvent afectata. Totusi, sinsilele au blana foarte densa si pot purta spori microscopici de ringworm pe blana lor groasa, fara sa prezinte niciun simptom.

Proprietarii de sinsile care observa:

• piele uscata,
• descuamata sau
• pete de cadere a parului pe animalele lor de companie,

ar trebui sa le duca imediat la un medic veterinar pentru examinare.

Medicul poate pune diagnosticul de ringworm prin analiza unei mostre din pielea afectata si supusa culturii fungice sau prin efectuarea unei analize ADN din par pentru depistarea ciupercii.

Tratamentul implica curatarea minutioasa a tuturor zonelor in care a stat animalul pentru a nu ramane fire de par care ar putea reinfecta animalul, alte animale sau oameni.

Animalele usor afectate pot fi tratate cu medicamente topice pe baza de prescriptie medicala aplicate pe zonele de piele infectata. Animalele mai grav afectate pot necesita tratament pe termen lung cu medicamente pe cale orala.

Cititi si: Dermatomicoza (ringworm) la porcusorii de Guineea

3. Probleme cu blana

Sinsila dezvolta de obicei doua afectiuni care implica blana lor.

Mestecatul blanii

In primul rand, mestecatul blanii la sinsila (a blanii lor sau a colegilor de cusca) este o problema de comportament obisnuita. In urma acestui comportament, raman portiuni de blana neregulata, iar parul care creste la loc poate fi mai scurt si mai inchis decat blana originala.

Teoriile despre motivul pentru care sinsila fac acest lucru includ:

• stresul,
• dezechilibrele hormonale,
• deficientele alimentare,
• problemele dentare subiacente,
• plictiseala,
• prezenta altor infectii ale pielii (parazitare sau fungice) si o
• predispozitie genetica.

Cea mai larg acceptata explicatie este ca mestecatul blanii este un comportament care vine ca raspuns la factorii de stres din mediu, cum ar fi:

• o cusca aglomerata,
• parteneri de cusca agresivi,
• prezenta unor animale de companie pradatoare (cum ar fi pisicile si cainii),
• manipularea prea frecventa sau
• alte circumstante care provoaca anxietate.

Medicul veterinar va diagnostica mestecatul blanii in urma unei examinari fizice amanuntite si a analizelor cutanate pentru a elimina unor infectii, precum ringworm. Trebuie asigurata in acelasi timp o alimentatie adecvata pentru a exclude deficientele alimentare.

Cauza mestecarii blanii poate fi dificil de identificat. Tratamentul poate include:

• eliminarea posibililor factori de stres prin furnizarea unei custi mai mari,
• manipularea animalului de companie mai rar,
• indepartarea altor animale de companie sau a partenerilor de cusca agresivi si
• asigurarea unei diete adecvate
• oferirea altor lucruri mai potrivite de mestecat, cum ar fi fanul si jucariile din lemn, poate fi de asemenea de ajutor

Desprinderea parului

A doua problema comuna cu blana care apare la sinsila este desprinderea parului. Cu alte cuvinte, acest animal poate declansa eliberarea unor smocuri de blana atunci cand este apucat sau manipulat brusc.

Sinsilele salbatice au dezvoltat acest mecanism pentru a scapa de pradatori atunci cand sunt capturati. Ele elibereaza smocuri mari de par pentru a iesi din gura unui pradator atunci cand pradatorul ii apuca. Odata cu desprinderea parului, raman in urma petice curate, netede si chele pe piele, ceea ce nu se intampla si in cazul naparlirii normale, graduale. Firele de par vor creste din nou in zona cheala, insa revenirea la o blana groasa si normala poate dura pana la cateva luni.

Proprietarii pot preveni acest obicei neapucand niciodata animalul direct de blana sau piele si sprijinind intotdeauna corpul animalului de companie de sub piept, abdomen si capatul posterior.

De asemenea, proprietarii nu ar trebui sa permita niciodata alte animale de companie pradatoare in mod natural, cum ar fi pisicile si cainii, in apropierea sinsilelor lor. Aceste alte animale de companie pot fi binevoitoare si bine intentionate in a purta sinsila in gura pentru a se juca cu ea, dar pot provoca desprinderea blanii sau rani mai grave.

4. Insolatie

Sinsilele salbatice traiesc in Muntii Anzi, unde este frig. Au dezvoltat o blana groasa pentru a le tine de cald intr-un climat rece. Dar, ca animale de companie, sinsila este foarte susceptibila la supraincalzire. Aceste animale nu ar trebui expuse niciodata la temperaturi peste 26°C. De asemenea, nu le place umiditatea crescuta.

Pe durata verii, sau in zonele cu clima calda, acestea trebuie pastrate in interior, in zone uscate, cu aer conditionat si nu trebuie expuse niciodata la lumina directa a soarelui fara acces la o zona umbroasa.

O sinsila care sufera de insolatie va fi slabita si se poate chiar prabusi. Vor trebui imediat tratate de un medic veterinar si racite cu lichide injectate sub piele, o baie si flux direct de aer de la un ventilator.

Sinsila cu insolatie trebuie tratata cat mai curand posibil, altfel risca accident vascular cerebral, insuficienta de organ, leziuni cerebrale si chiar moartea.

5. Probleme gastrointestinale

Problemele gastrointestinale la sinsila apar secundar altor boli sistemice si altor afectiuni care provoaca stres sau durere. O sinsila care sufera de o boala gastrointestinala va avea un apetit redus, va fi letargica, va prezenta diaree sau productie de scaun redusa, tesut rectal prolapsat (lipit in afara anusului) si un abdomen umflat, plin de gaz.

Exista mai multe cauze ale bolii gastrointestinale la sinsila, inclusiv:

• schimbarea brusca a dietei,
• hranirea cu cantitati excesive de carbohidrati (de obicei granule) sau legume,
• o reactie la tratamentul cu antibiotice,
• infectia cu un parazit gastrointestinal si
• inmultirea excesiva a bacteriilor intestinale anormale sau a drojdiei

Sinsila cu oricare dintre aceste simptome ar trebui sa fie vazuta de un medic veterinar cat mai curand posibil. Acesta va efectua analize pentru a depista prezenta parazitilor in scaun, radiografii abdominale, cultura bacteriana a scaunului, analize de sange si o ecografie abdominala.

Pe langa tratamentul specific al cauzei subiacente, veterinarul poate oferi ingrijiri generale de sustinere pentru boala gastrointestinala. Acestea includ:

• administrarea de lichid subcutanat,
• hranirea cu seringa,
• calmarea durerii,
• tratament cu antibiotice si/ sau medicamente antimicotice si agenti de eliberare a gazelor, dupa cum este indicat.

Interventia chirurgicala de urgenta poate fi justificata in cazurile in care o sinsila este sever balonata sau a ingerat un obiect strain care impiedica trecerea alimentelor prin tractul intestinal. Insa aceste animale sunt extrem de slabite si este putin probabil sa fie apte pentru interventii chirurgicale.

Prolapsul rectal, adesea asociat cu parazitii gastrointestinali si inmultirea excesiva a bacteriilor gastrointestinale anormale sau a ciupercilor, necesita, in general, o interventie chirurgicala.

Un simplu control veterinar anual ii ajuta pe proprietarii de sinsila sa fie la curent cu privire la ingrijirea medicala preventiva. Proprietarii educati cu privire la bolile comune la animalele lor de companie au, in general, animale mai sanatoase, mai fericite, cu viata mai lunga, cu o calitate mai buna a vietii.

 

Sursa imagine: pixabay.com