Intoxicatia cu antigel la caini

Intoxicatia cu antigel la caini (sau otravirea cu etilenglicol) este o afectiune potential fatala care rezulta din ingestia de substante care contin etilenglicol, un compus organic intalnit frecvent in antigel. Pe langa faptul ca antigelul se gaseste in motoarele masinii pentru a preveni inghetul si supraincalzirea este folosit in lichidele de frana hidraulice. Cainii intra de obicei in contact cu antigelul atunci cand acesta se scurge de la motorul unei masini pe sol, cand este varsat pe sol, in timp ce este adaugat la motorul unei masini sau cand containerul este lasat neinchis.

Antigelul este recunoscut dupa culoarea verde stralucitoare si gustul „dulce”. Desi gustul care ramane este unul respingator, cand este constientizat este de obicei prea tarziu. Chiar si cantitati mici pot fi fatal toxice pentru organele corpului, inclusiv pentru creier, rinichi si ficat.

Intoxicatia cu antigel la caini este una dintre cele mai comune forme de otravire. Orice rasa sau varsta este susceptibila.

Simptome si tipuri

Urmatoarele simptome sunt observate la 30 minute – 12 ore dupa ingestie:

• Greata si varsaturi
• Depresie usoara pana la severa
• Mers clatinat, necoordonat sau cu aspect beat (ataxie) sau mers impleticit
• Spasme musculare
• Miscari scurte si rapide ale globului ocular
• Tremuraturi ale capului
• Scaderea reflexelor de retragere si a capacitatii de redresare
• Urinare si sete intensa (poliurie si polidipsie)

Alte simptome apar adesea la 36 – 72 de ore dupa ingestia de etilenglicol (antigel) dar est important sa retineti ca:

• Simptomele depind de cantitatea de etilenglicol (antigel) ingerata
• Simptomele sunt aproape intotdeauna bruste (acute)
• Semnele cauzate de etilenglicolul insusi si metabolitii sai toxici sunt frecvent fatale (metaboliti – substante produse de procesele chimice ale organismului pe masura ce descompune etilenglicolul)
• Cainii vor prezenta o depresie tot mai mare si au tendinta de a bea mai putin dar urinarea crescuta continua, ceea ce duce la deshidratare
• Semnalele sistemului nervos central se diminueaza dupa aproximativ 12 ore, dar revin mai tarziu
• Se poate observa o temperatura a corpului extrem de scazuta
• Letargie severa (letargie) sau coma
• Convulsii
• Lipsa poftei de mancare (anorexie)
• Varsaturi
• Ulcere/rani bucale pe gura
• Salivare intensa
• Rinichii sunt adesea umflati si durerosi

Cauze

Intoxicatia cu antigel la caini este direct legata de ingestia de etilen glicol, componenta principala (95%) a majoritatii solutiilor antigel.

Diagnosticare

Este important ca animalul dvs. sa fie vazut cat mai repede de un medic veterinar. Chiar daca doar banuiti ca cainele dvs. a ingerat etilenglicol, daca cainele prezinta toate efectele toxicitatii etilenglicolului si substanta este accesibila in orice fel ar trebui sa va duceti cainele pentru a fi examinat.

Daca cainele dvs. prezinta varsaturi sau are diaree, ar trebui sa colectati o proba din varsaturi sau din continutul fecal pentru a le prezenta medicului veterinar. Diagnosticul poate fi mult mai rapid, economisind timp pretios si posibil prevenind oprirea completa a organelor vitale daca terapia de sustinere este administrata rapid.

Va trebui sa oferiti medicului veterinar cat mai multe detalii referitoare la debutul simptomelor. Analizele standard includ o analiza de urina si analize complete de sange. Medicul poate face o ecografie pentru a examina ficatul si rinichii, care sunt adesea umflati ca raspuns la ingestia de etilenglicol.

Ultrasonografia (ecografia) poate fi  de ajutor. Acestea pot indica cortexuri renale (straturile externe ale rinichilor) care sunt hiperecogene ca urmare a cristalelor adica straturile externe ale rinichilor raspund la undele sonografice cu un ecou mai dens decat zonele inconjuratoare, datorita naturii mai solide a formarii cristalelor din tesutul renal.

Tratament

Daca medicul veterinar poate sa examineze si sa inceapa sa trateze cainele in mai putin de 5 ore de la momentul ingestiei este posibil sa puteti evita tratamentul spitalizat. Scopul tratamentului va fi de a preveni absorbtia etilenglicolului in organism, de a creste excretia sau indepartarea substantei din organism si de a impiedica organismul sa prelucreze chimic etilenglicolul in compusi toxici.

Vor fi administrate fluide intravenoase pentru a corecta sau a preveni deshidratarea, pentru a creste fluxul de sange catre tesuturi si pentru a promova eliminarea urinei. Va creste astfel posibilitatea eliminarii etilenglicolului din organism inainte ca acesta sa poata face multe daune. Tratamentul va fi insotit de administrarea de bicarbonat (administrat lent intravenos) pentru corectarea acidozei metabolice (afectiune in care pH-ul organismului este prea scazut).

Daca cainele dezvolta niveluri in exces de uree (un produs rezidual din urina care este eliminat in mod normal din organism) si alte reziduuri azotate in sange si rinichi, poate aparea insuficienta renala. Aceasta situatie poate fi caracterizata prin producerea de cantitati mici de urina la caini, ceea ce indica faptul ca cea mai mare parte a etilenglicolului a fost metabolizata de organism. Din acest moment vor exista mai putine beneficii in urma tratamentului special conceput pentru otravirea cu etilenglicol.

In acest caz, tratarea simptomelor devine noul scop:

• corectarea tulburarilor fluide, electrolitice si acido-bazice
• promovarea eliminarii urinei – medicamentele pentru inducerea productiei si eliminarea urinei pot ajuta
• dializa peritoneala poate fi folosita pentru a grabi indepartarea toxinelor din organism (dializa peritoneala este un tip de dializa in care fluidele sunt introduse in abdomen, iar mucoasa abdomenului actioneaza ca un filtru pentru a indeparta reziduurile din sange
• dupa o intr-o anumita perioada de timp, lichidele si reziduurile sunt indepartate din abdomen

Cainele dvs. poate avea nevoie de tratament prelungit (cateva saptamani) inainte ca functia rinichilor sa fie complet restabilita.

Prevenire

Etilenglicolul este prezent in multe marci de antigel si are un gust oarecum placut care atrage animalele sa-l ingereze rapid. Animalul va ingera o cantitate suficienta de lichid inainte sa simta gustul  respingator al acestuia, suficienta pentru ca lichidul sa fie introdus in organism. Etilenglicolul are o doza letala minima mica, chiar si cantitati mici pot fi letale pentru organele interne.

In calitate de proprietar de animale de companie ar trebui sa fiti constienti de toxicitatea antigelului care contine etilenglicol si sa luati masuri de precautie pentru a va proteja animalele de companie si alte animale de surse potentiale de etilenglicol. Pe cat posibil, educati-va familia si cunoscutii cu privire la pericolele etilenglicolului si cum va puteti proteja animalele.

Deoarece majoritatea animalelor ies in aer liber, este important sa va cunoasteti imprejurimile. In timp ce va plimbati cainele, verificati vecinatatile pentru prezenta urmelor de pete precum cele lasate de antigel (verde stralucitor).

Este posibil sa gasiti produse antigel care utilizeaza propilenglicol in loc de etilenglicol ca ingredient activ. Propilenglicolul este relativ netoxic dar ar trebui totusi tinut si acesta departe de animalele de companie.

Recuperare si stil de viata

In primele zile de tratament vor fi realizate zilnic analize de sange pentru a monitoriza rinichii, starea acido-bazica. Medicul va monitoriza cantitatea de urina si pH-ul urinei pentru a determina raspunsul la tratament si va ajusta tratamentul in consecinta.

Daca cainele dvs. poate fi tratat prompt, inainte ca excesul de uree si alte reziduuri azotate sa intre in sange, de obicei nu exista complicatii si recuperarea va inregistra suficiente progrese.

 

Sursa imagine: pixabay.com