Cauzele si tratamentul convulsiilor de epilepsie la catelusi

Convulsiile la catelusi pot fi o experienta infricosatoare atat pentru dvs., cat si pentru animalul dvs. de companie. Desi convulsiile de epilepsie la puii de catel nu sunt frecvente, convulsiile canine si epilepsia la caini pot avea cauze diferite, simptome diferite si diferite tratamente.

 

Ce sunt convulsiile?

O convulsie este un fel de “val de energie biologic” care da peste cap controlul creierului. Neuronii transporta mici mesaje electrice din creier in intregul sistem nervos. Criza epileptica se intampla daca acestia „dau rateuri”.

Cainii sufera adesea de ceea ce se numeste o criza motorie majora (crize grand mal sau episoade tonic-clonice). Cainele cade, pierde controlul corporal, poate sa urineze sau sa defece si sa vocalizeze in timp ce picioarele se zbat, zvacnesc, sau se smucesc.

Convulsiile psihomotorii afecteaza comportamentul. Animalele de companie par sa halucineze (prinderea unor muste invizibile), devin agresive sau tematoare, sau prezinta un comportament obsesiv/compulsiv (urmarirea cozii). Majoritatea convulsiilor dureaza doar cateva minute si sunt mai mult inspaimantatoare decat periculoase.

Cat de frecvente sunt convulsiile?

Epilepsia este considerata rara la caini. Unii experti estimeaza ca 3% pana la 4% procente din toti cainii sufera de epilepsie, cifra care este mult mai mare la anumite rase. Convulsiile care apar pentru prima data inainte de varsta de 2 ani sunt probabil mostenite.

Se stie ca rasele Beagles, Teckel, Keeshond, Ciobanesc german si Ciobanescul belgian de Tervuren mostenesc tulburarile convulsive. Rase cu o incidenta ridicata includ Cocker Spaniel, Collie, Golden Retriever, Labrador Retriever, Setter Irlandez, Pudel, Schnauzer Pitic, St. Bernard, Huskie Siberian si Fox Terrier Sarmos. Cu toate acestea, nicio rasa de catelus, inclusiv rasele mixte, nu este imuna la suferinta tulburarilor convulsive.

Ce puteti face?

Prima criza poate fi inspaimantatoare si este important sa stiti ce sa faceti pentru a nu va rani – nici dvs., si nici catelusul. Nu uitati ca animalul de companie nu va sti ce se intampla. Unii pui au un comportament putin mai neobisnuit chiar inainte de criza epileptica.

Acesta poate include scheunatul, mersul ratacit, solicitarea atentiei sau pur si simplu nu se comporta „normal”. Odata ce identificati aceste comportamente, acestea pot actiona ca o avertizare timpurie cu privire la convulsiile viitoare. Astfel, veti putea sa va duceti animalul de companie intr-un loc sigur, departe de scari sau locuri inalte de unde ar putea cadea.

In timpul crizei, evitati sa atingeti gura catelusului, deoarece va poate musca accidental, fara sa isi dea seama. Nu va faceti griji ca isi va „inghiti limba” – acest lucru nu se intampla, desi s-ar putea sa atarne pe mana dvs. daca incercati sa ii sprijiniti botul.

Orice fel de stimulare senzoriala ar putea prelungi convulsia, ceea ce inseamna ca atingerea catelusului sau vorbirea cu acesta ar putea agrava convulsia. Stingerea luminilor sau pur si simplu acoperirea fetei catelusului cu o carpa intunecata il poate ajuta la recuperarea mai rapida.

Majoritatea convulsiilor dureaza doar 1 minut sau 2. Cele care dureaza mai mult de 5 minute constituie o urgenta care necesita ajutor veterinar imediat.

Convulsiile sunt mari consumatoare de energie. Dupa ce catelul se trezeste, poate fi slabit sau dezorientat ovreme. Puteti sa-l linistiti si sa il mangaiati odata ce este din nou constient si trebuie sa ii acordati ceva timp pentru a se recupera. Catelusul dvs. ar putea dori, pur si simplu, sa doarma.

Cauzele convulsiilor de epilepsie la catelusi

Leziunile cauzate de traumatismele craniene pot provoca tesuturi cicatriceale in creier care determina convulsii. Aproape orice boala grava (distemper, accident vascular cerebral, otravirea, insuficienta unui organ sau tumori cerebrale) poate sa duca la convulsii. Dar majoritatea crizelor convulsive la animalele de companie (aproximativ 80%) nu au o cauza clara si sunt denumite idiopatice.

Cainii actioneaza perfect normal intre episoade, dar convulsiile frecvente si care interfereaza cu calitatea vietii animalului de companie necesita medicamente pentru a reduce frecventa, pentru a scurta durata fiecarei convulsii sau pentru a reduce severitatea convulsiilor cu  un numar cat mai mic de efecte secundare. in cazurile severe, reducerea episoadelor la doar unul sau doua pe luna este considerat un succes.

Tratamentul convulsiilor de epilepsie la catelusi

Unele dintre aceleasi medicamente utilizate la oameni se folosesc si pentru controlul convulsiilor in medicina veterinara. Fenobarbitalul si primidona sunt administrate in mod obisnuit cainilor. Fenitoina (Dilantin este numele de marca al medicamentului fenitoina, un medicament anti-epileptic, numit si un anticonvulsivant), care functioneaza bine la oameni, este metabolizata prea rapid la caini, asa ca nu este foarte de folos. Medicul veterinar va poate ajuta sa alegeti cel mai bun plan de tratament pentru animalul dvs. de companie.

Optiuni mai noi pot fi, de asemenea, luate in calcul. Cainii care sufera de convulsii psihomotorii au fost ajutati cu medicamente care controleaza tulburarile obsesive/compulsive. Mai multe universitati din Ohio si Texas au studiat utilizarea bromurii de potasiu (o sare usor metabolizabila) singura sau in combinatie cu alte anticonvulsive, cum ar fi Tranxene sau fenobarbitalul.

Tratamentul cu acupunctura poate de asemenea sa ajute. Nimeni nu stie cu siguranta cum functioneaza acupunctura, dar un avantaj major este lipsa efectelor secundare, cum ar fi depresia sau somnolenta frecvent intalnita la medicamentele anticonvulsivante. Margelute de aur pot fi implantate in punctele de acupunctura pentru a induce stimularea pe termen lung a acestora.

Aproximativ 20-30% din animalele de companie care sufera de epilepsie, nu raspund bine la niciun medicament. Dar, cu tratament, cei mai multi caini se pot bucura de o buna calitate a vietii.

Daca observati convulsii la catelul dvs. cereti ajutorul veterinar cat mai curand posibil. Daca sunt cauzate de o problema cum ar fi consumul unei plante otravitoare, catelusul s-ar putea sa nu mai aiba niciodata alta problema, odata ce a fost tratat.

Insa, chiar daca se dovedeste ca puiul dvs. are convulsii pe toata durata varstei adulte, este totusi posibil sa se bucure de o buna calitate a vietii, cu ajutorul unui tratament medicamentos adecvat.

 

Sursa imagine: unsplash.com