CainiSanatate canina

Adenovirusul de tip 1 la caini (Hepatita infectioasa canina)

Hepatita infectioasa canina este o boala virala cauzata de adenovirusul canin CAV-1, un tip de virus care provoaca infectii ale tractului respirator superior. Acest virus vizeaza partile parenchimatoase (functionale) ale organelor, in special ficatul, rinichii, ochii si celulele endoteliale (celulele care captusesc suprafata interioara a vaselor de sange).

Virusul incepe prin localizarea in amigdale la aproximativ 4 – 8 zile dupa expunerea nasului si a gurii. Apoi se raspandeste in fluxul sanguin – o afectiune cunoscuta sub numele de viremie – si se localizeaza in celulele Kupffer (globule albe specializate din sange situate in ficat) si endoteliul hepatic.

In mod ideal, aceste celule albe, numite macrofage, apara organismul impotriva invadatorilor infectiosi insa unii virusi au capacitatea de a utiliza macrofagele ca vehicule pentru replicare si raspandire.

CAV-1 este un astfel de virus, profitand de celulele Kupffer pentru a se replica si raspandi, dauneaza hepatocitelor adiacente (celule hepatice care sunt implicate in sinteza si stocarea proteinelor si transformarea carbohidratilor). In aceasta etapa a infectiei, virusul este raspandit in fecale si saliva, fiind surse de infectare pentru alti caini.

La un caine sanatos, cu un raspuns adecvat de anticorpi, celulele virale vor fi eliminate in 10 – 14 zile. Acestea vor ramane insa localizate in rinichi, unde virusul va continua sa fie emanat in urina timp de 6 – 9 luni.

Daca animalul care contracteaza virusul nu are un sistemul imunitar intr-o forma buna, anticorpii sai reactionand doar partial, apare hepatita cronica. Aceasta conditie severa duce adesea la leziuni oculare citotoxice din cauza inflamatiei si mortii celulelor din ochi, cu inflamarea partii frontale a ochiului (uveita anterioara). Aceasta afectiune duce la unul dintre cele mai vizibile si clasice semne ale hepatitei infectioase: „ochiul albastru al hepatitei”.

Nu exista predispozitie de rasa, genetica sau de gen pentru dobandirea virusului CAV-1 insa acesta este observat in principal la cainii care au mai putin de 1 an.

Simptome

Simptomele vor depinde de starea imunologica a gazdei si de gradul de leziune initiala a celulelor (citotoxice):

  • Stadiul peracut (foarte sever) va avea simptome de febra, probleme la nivelul sistemului nervos central, colaps al vaselor de sange, tulburare de coagulare (DIC); deces frecvent in cateva ore
  • Stadiul acut (sever) va prezenta simptome de febra, anorexie, letargie, varsaturi, diaree, ficat marit, dureri abdominale, lichid abdominal, inflamatie a vaselor de sange (vasculita), puncte rosii, vanatai ale pielii (petechie), ganglioni limfatici mariti (limfadenopatie) si, rareori, inflamatie a creierului (encefalita nonsupurativa)
  • Infectia fara complicatii – va avea simptome de letargie, anorexie, febra tranzitorie, amigdalita, varsaturi, diaree, limfadenopatie, marire a ficatului, dureri abdominale
  • Infectia tardiva (minora) – va duce la dezvoltarea de inflamatii oculare si corneene in 20% din cazuri, la 4-6 zile dupa infectie; recuperarea are loc adesea in 21 zile dar poate evolua spre glaucom si ulceratie corneeana

Cauze

  • Contact cu adenovirusul infectios CAV-1
  • Cainii nevaccinati sunt cei mai expusi riscului

Diagnosticare

Va trebui sa oferiti medicului veterinar o istorie amanuntita a sanatatii cainelui dvs., a debutului simptomelor, a bolilor anterioare si a posibilelor incidente care ar fi putut duce la aceasta afectiune. Contactul cu alti caini (in canisa) sau frecventa contactului cu fecale – de exemplu in spatiile deschise unde cainilor li se permite sa isi faca nevoile – poate juca un rol in dobandirea acestui virus.

Medicul veterinar va efectua un examen fizic amanuntit al cainelui dvs., cu analize standard de laborator. Va cere un profil de sange complet, inclusiv un profil biochimic al  sangelui, o hemoleucograma completa, o analiza de urina si un panou de electroliti.

Alte teste de laborator care vor trebui facute pentru a confirma un diagnostic de hepatita infectioasa includ:

  • teste de coagulare pentru a verifica functia de coagulare a sangelui,
  • serologia pentru anticorpi la CAV-1,
  • izolarea virala a celulelor virusului, si
  • cultura virala

Tehnicile imagistice vor include:

  • o radiografie abdominala pentru a observa marirea ficatului (hepatomegalie) si acumularea de lichid in cavitatea abdominala
  • ultrasonografia abdominala, care poate oferi o imagine mai detaliata a ficatului si daca acesta este marit sau daca sufera de necroza (moartea celulelor)

Aceasta  tehnica este necesara in special daca exista tumefactie abdominala deoarece radiografia va arata un putine detalii, mai ales daca exista lichid care blocheaza vederea catre ficat. Imagistica cu ultrasunete va returna informatii bazate pe profunzimea frecventei ecoului, pe baza structurii tesuturilor. Moartea celulara/tisulara in ficat va prezenta o scadere a ecoului (hipoecoic), iar acumularea severa de lichid in abdomen nu va returna niciun ecou (anecoic).

Poate fi necesara si o biopsie hepatica pentru a pune un diagnostic concludent.

Tratament

Daca infectia este intr-un stadiu foarte incipient si este fara complicatii tratamentul poate fi administrat in ambulatoriu. Cu toate acestea, tratamentul se administreaza de obicei in spital.

Se va administra fluidoterapia pentru dezechilibrele electrolitice care rezulta din varsaturi si diaree. Potasiul si magneziul sunt adesea foarte scazute si trebuie sa fie suplimentate imediat. Terapia cu componentele sanguine va fi administrata pentru coagulopatie (tulburari ale capacitatii de coagulare a sangelui).

Sprijinul nutritional va include oferirea frecventa de mese mici, asa cum este tolerat, optimizarea aportului de azot si hranirea cainelui in functie de necesarul de proteine. Cantitatea de proteine va depinde in intregime de starea individuala a cainelui dvs. deoarece unii caini vor avea proteine ​​in corp, iar altii vor avea un nivel scazut.

Restrictia inadecvata a proteinelor poate afecta repararea si regenerarea tesuturilor. Azotul va fi restrictionat daca cainele dvs. prezinta semne evidente de encefalopatie hepatica (o anomalie neuropsihiatrica care provoaca inflamatia creierului si este legata de insuficienta hepatica).

Alimentatia intravenoasa partiala va fi administrata timp de maximum 5 zile sau de preferinta nutritie intravenoasa totala daca hranirea orala nu este tolerata de caine. Medicul va prescrie antibiotice si / sau reducerea cantitatii de lichide, dupa cum este necesar.

Recuperare si stil de viata

Hepatita infectioasa canina necesita vizite de urmarire pentru monitorizarea starii fluidelor, electrolitilor, acido-bazic si a coagularii si pentru a ajusta masurile de sustinere. Animalul va trebui monitorizat si pentru insuficienta renala.

Pe durata recuperarii, oferiti cainelui o dieta usor digerabila si un loc sigur pentru a se odihni si a se recupera. Restrictionati activitatea cainelui in timpul perioadei de recuperare, precum si accesul la alte animale de companie. Fiti mai ales atenti la curatarea dupa cainele dvs., deoarece virusul poate continua sa fie raspandit mult timp dupa perioada de recuperare.

Prevenire

Hepatita infectioasa canina poate fi prevenita prin vaccinarea cateilor la varsta de 6-8 saptamani.

Vaccinarea initiala este urmata de doua injectii de rapel administrate la intervale de 3-4 saptamani pana cand cainele implineste varsta de 16 saptamani, cu un rapel suplimentar administrat la 1 an. Acesta este un vaccin foarte eficient.

 

Sursa imagine: pixabay.com

 

Acest articol are caracter informativ si nu inlocuieste sfatul medicului veterinar.

Chiar daca considerati ca simptomele sau informatiile din acest articol se potrivesc unei situatii pe care o intampinati va recomandam sa contactati medicul dvs. veterinar (sau un alt specialist - ex. dresor) pentru o consultatie.

Atentie: E-Vet.ro nu este un cabinet veterinar si nu va poate oferi asistenta in diagnosticarea sau tratamentul unor posibile afectiuni ale animalului dvs. de companie.

Related Articles

Back to top button