Fracturile vertebrale si paralizia la iepuri

In mod normal, iepurii au picioarele din spate foarte puternice deoarece le folosesc pentru a sari. Fracturile vertebrale sau luxatia (dislocarea) membrelor la iepuri sunt o cauza frecventa de slabiciune si paralizie a membrelor posterioare.

Uneori, adesea din cauza manipularii necorespunzatoare, iepurii tinuti in cusca isi pot rasuci picioarele chiar la jonctiunea coloanei lor lombare cu sacrum-ul (baza coloanei vertebrale), ceea ce poate duce la o fractura vertebrala.

Unii dezvolta ceea ce se numeste luxatie, o dislocare care apare in punctul L7 lombar (partea inferioara a coloanei vertebrale, desi fracturile sunt mult mai frecvente decat luxatiile. Acest tip de trauma poate determina iepurele sa-si piarda controlul asupra functiei vezicii urinare si uneori asupra tranzitului intestinal.

Simptome si tipuri

Simptomele depind adesea de severitatea afectiunii. Urmatoarele sunt cateva dintre cele mai comune simptome:

• O pozitie anormala sau neobisnuita, inclusiv incapacitatea de a sari
• Tararea picioarelor
• Incapacitatea de a se ridica sau de a sta intr-o pozitie verticala
• Miscare redusa la nivelul membrelor si cozii
• Paralizia sau slabirea membrelor
• Traume la picioare sau la spate
• Durerea poate fi evidenta
• Semne de letargie si depresie
• Scaderea tonusului in si in jurul anusului, incontinenta urinara
• Cresterea tonusului muscular la membrele din fata pentru a compensa lipsa de miscare la nivelul membrelor posterioare

Cauze

Fracturile vertebrale si luxatia la iepuri au diverse cauze, inclusiv:

• Manevrare necorespunzatoare. Cand manevrati iepurii, este important sa le sustineti atat picioarele din spate cat si cele din fata. Tinerea iepurilor doar de picioarele din fata sau doar de cele din spate poate duce la luxatii sau fracturi.
• Surprinderea. O miscare brusca, din reflex, ca raspuns la o sperietura poate determina iepurele sa se miste sau sa se zvacneasca brusc, ducand la dislocare sau fractura vertebrala.
• Trauma. In timpul procedurilor medicale poate interveni ranirea. De exemplu atunci cand un iepure se zbate pentru a nu i se administra anestezic. Acesta va incerca sa sara, cazand de la inaltimea mesei. Chiar daca un iepure pare calm initial, multi se lupta impotriva procedurilor medicale. Este important sa-l mentineti in siguranta inainte de inducerea oricaror medicamente.

Diagnosticare

Exista mai multe cauze posibile pentru slabiciune si / sau paralizie a membrelor posterioare. Un diagnostic diferential poate fi cea mai buna metoda de diagnosticare. Acest proces urmareste o inspectare mai profunda a simptomelor exterioare aparente, excluzand fiecare dintre cauzele mai frecvente pana cand se stabileste tulburarea corecta si poate fi tratata in mod corespunzator.

Va trebui sa incepeti prin a oferi un istoric amanuntit a starii de sanatate a iepurelui si descrierea conditiilor care au dus la aparitia simptomelor.

Alte cauze pot include infectia cu Encephalitozoon cuniculi, infectii ale sistemului nervos central (SNC), leziuni ale sistemului nervos central, boli metabolice sau leziuni ale maduvei spinarii.

Medicul veterinar va testa  reflexele coloanei vertebrale, si va face radiografii pentru a evalua orice afectare a membrelor. Acestea vor dezvalui starea coloanei vertebrale a iepurelui si daca osul este de fapt fracturat sau s-a dislocat.

Imagistica prin rezonanta magnetica (RMS) poate fi folosita pentru a oferi cele mai precise imagini cu ceea ce se intampla cu membrele. Insa acest tip de imagistica nu este intotdeauna disponibil pentru animalele mici.

Tratament

Daca iepurele prezinta paralizie severa, slabiciune, nu se poate misca, are probleme de incontinenta urinara sau tranzit intestinal, va necesita probabil spitalizare.

Chiar daca puteti oferi ingrijire la domiciliu iepurelui dvs., activitatea este adesea limitata doar la odihna. Iepurele va trebui tinut nemiscat pe durata recuperarii, cu intoarcere frecventa pentru a preveni formarea ranilor de decubit pe piele (o afectiune cauzata de corpul care sta intr-o singura pozitie pentru prea mult timp).

Ingrijirea la domiciliu va necesita asigurarea faptului ca locul de odihna este curatat frecvent si o dieta atenta si bine structurata, care sa previna pierderea in greutate sau casexia la iepure. Majoritatea iepurilor vor avea nevoie de hranire asistata in aceasta perioada pana cand vor fi capabili sa se hraneasca din nou.

Medicul veterinar poate prescrie un agent gastrointestinal pentru iepure, pentru a proteja mucoasa stomacului si a reduce riscul de formare a ulcerului. Pentru a va ajuta iepurele sa treaca prin procesul dureros de vindecare pot fi prescrise analgezice pentru a ajuta la reducerea disconfortului.

Antibioticele sunt recomandate numai daca sunt prezente infectii secundare. Utilizarea lor poate fi controversata din cauza complicatiilor secundare care au fost asociate cu utilizarea lor.

Recuperare si stil de viata

Recuperarea depinde de severitatea traumei si de capacitatea iepurelui de a se hrani si de a se recupera fizic. Exista anumite carucioare / proteze cu roti special concepute pentru iepurii care se recupereaza  dar care inca sufera de paralizie pe termen lung sau pareza (paralizie partiala) din cauza traumei.

Majoritatea iepurilor cu traumatisme severe ale maduvei spinarii nu-si recapata mobilitatea completa. In unele situatii, eutanasia poate fi singura optiune.

 

Sursa imagine: unsplash.com