Rasa Prepelicar olandez

Cainele din rasa Prepelicar olandez (Drentsche Patrijshond) nu este cainele pointer continental tipic. Este o rasa proiectata de fermieri, pentru fermieri. Fiind un caine de ferma, avea diverse sarcini: sa vaneze, sa extermine rozatoarele, sa traga caruciorul de lactate pana la piata, si multe altele.

Rasa si-a mentinut versatilitatea de la inceput si este foarte inteligenta si adaptabila. Sunt folositi la toate tipurile de vanatoare, probe de agilitate, urmarire a mirosului, sanii cu caini si skijoring (sport de iarna in care o persoana pe schiuri este trasa de un cal, un caine sau un autovehicul).

Blana: medie, intr-un singur strat, alba cu pete maro
Talia: medie, 53-63 cm, 24-33 kg
Caracter: loial, inteligent, prietenos
Speranta de viata: 11-14 ani

Ingrijire: o sesiune saptamanala de ingrijire a blanii este suficienta

 

Istorie si context

Rasa s-a dezvoltat de la cainii pointeri originari din Spania (Spioenen) si au ajuns in tarile de Jos prin Franta in secolul al XVI-lea. In tarile de Jos, acesti caini erau numiti „caini Partridge”. In provincia Drenthe, acesti caini Partridge au fost imperecheati intre ei si nu au fost amestecati cu rase straine, asa cum sa intamplat in alte parti.

De-a lungul istoriei rasei, acesti caini au fost caine de vanatoare versatili, caini de ferma si gospodarie, si tovarasi de joaca pentru copii. Deosebit la aceasta rasa este faptul ca este utilizat la vanatoarea din zonele mai inalte dar si la vanatoarea de pasari de apa. Totodata, alerteaza cu privire la apropierea vizitatorilor de locuinta sau ferma (fara a manifesta agresivitate sau teama) si este un excelent insotitor pentru familie.

Rasa a fost recunoscuta de Dutch Kennel Club pe 15 mai 1943.

Personalitate si temperament

Adaptabilitatea lui il face potrivit pentru toate tipurile de vanat, pe o serie de terenuri diferite si este un bun caine retriever. Aceste caracteristici sunt innascute si, prin urmare, cainele are nevoie de putin antrenament pe teren.

Datorita naturii blande a cainelui, metodele de dresaj dure sunt nepotrivite. Latra pentru a anunta vizitatorii si este desea rezervat fata de straini pana cand proprietarul ii intampina. Ceea ce inseamna ca Prepelicarul olandez poate fi timid la inceput, dar niciodata fricos.

Cainele este loial si inteligent si, cu o crestere adecvata, un animal de companie de o valoare exceptionala, pe langa faptul ca este un bun partener de vanatoare.

Ingrijire

Blana sa este asemanatoare cu a unui Prepelicar breton, si naparleste de doua ori pe an.

De obicei, o sesiune saptamanala de ingrijire a blanii este suficienta. Baia nu este necesara, decat daca cainele a intrat in ceva care miroase urat. Blana sa nu este uleioasa sau sebacee, iar textura sa este fina, asa ca periajul obisnuit va tine la distanta murdaria.

Urechea este cea mai dificila parte a ingrijirii acestui caine. Forma naturala a pielii urechii ar trebui sa fie usor de vazut. Examinati saptamanal urechile si unghiile.

Dresaj

Cainele din rasa Prepelicar olandez este un caine de vanatoare inteligent, care are nevoie de stimulare si exercitii fizice regulate, indiferent de vreme. Sunt parteneri minunati de drumetie, dar potriviti si pentru canicross sau pentru oricare dintre sporturile „joring”.

Este de asemenea potrivit pentru agilitate sau alt sport de „actiune” in care mintea si corpul sunt angajate. Aceasta rasa nu este potrivita pentru stilul de viata sedentar.

Hrana

Este recomandata un tip de hrana uscata de inalta calitate, care nu exclud cereale. Ajustati cantitatile dupa cum este necesar (cresterea efortului corespunde cu un aport mai mare de hrana). Nu necesita diete specializate. Unii sunt capabili sa se hraneasca singuri, in timp ce altii se vor hrani doar daca au mancare disponibila. Apa curata si proaspata ar trebui sa fie intotdeauna disponibila.

Sanatate

In general, cainele din rasa Prepelicar olandez este o rasa sanatoasa. Cu siguranta, unii indivizi pot suferi de unele boli canine, insa acestea nu sunt reprezentative pentru rasa ca si problema comuna de sanatate.

Din punct de vedere genetic, Prepelicarul olandez are doar cateva boli ereditare cunoscute de monitorizat pentru a mentine incidenta scazuta. Ochii sai trebuie monitorizati pentru urmatoarele boli ereditare: atrofie retiniana progresiva (PRA), distichiaza, entropion si ectropion, membrane pupilare persistente (PPM) si displazie retiniana.

Alte boli sau anomalii intalnite la rasa. Cea mai frecventa, dar de obicei neproblematica, este boala von Willebrand de tip I (vWD-I). Cea mai mare amenintare actuala pentru sanatatea cainelui din rasa Prepelicar olandez este epilepsia. Tipul de epilepsie nu a fost determinat. Exista mai multe proiecte de cercetare in desfasurare, insa fara rezultate momentan. Nu exista teste genetice disponibile pentru aceasta. Aparitia/manifestarea este mai putin frecventa.

Alte probleme de sanatate care pot fi prezente: hipotiroidism, criptorhidie, hiperuricozurie, reactii semnificative la muscaturi/intepaturi de insecte otravitoare si absenta anumitor dinti.

La fel ca multe rase, displazia de sold si displazia de cot ar trebui monitorizate si toate animalele de reproductie trebuie verificate. Displazia articulara este influentata de genetica si de mediu, asa ca protejarea cainelui in timpul perioadei de crestere rapida este importanta.

 

Stiati ca…?

• Apartine in grupul cainilor Sporting Group
• Prepelicarul olandez provine din provincia olandeza Drenthe, iar satul Eext este considerat a fi chiar locul sau de bastina.
• Mai este numit si Drent (de la Drentsche Patrijshond)
• Prepelicarul olandez este una dintre cele mai vechi, daca nu chiar prima dintre rasele pointer versatile  continentale
• Intr-o epoca in care doar elita societatii avea drepturi exclusive de a vana, Prepelicarul olandez a fost dezvoltat de catre (si pentru) omul simplu care isi putea permite un singur caine „bun la toate”.
• Cea mai apropiata ruda a sa este cainele din rasa Epagneu francez (Épagneul français).

 

Sursa imagini: wikimedia commons